despre efemeritate si melancolie

efemeritatea e ceva ce pana de curand nu intelegeam. si sigur ca m-a prins si pe mine inevitabila memancolie. insa nu trebuie sa fie o melancolie demoralizata, deprimata, pesimista. ci una vie, calma, tonica, recunoscatoare, binevoitoare, flexibila si ferma. am invatat asta de la un drag prieten, iris

cred ca, a fi melancolic este pe langa intreaga sfera temperamentala, poate una dintre cele mai vechi forme de a contempla

Comments

Popular posts from this blog

final words - M. Ț.

cateva ultime cuvinte despre mine

despre ingradire, izolare, insingurare