a fi liber, precum Paltinis-ul

aprilie

in astea 6 saptamani din germania, suprapunandu-se cu etapa inceputa cu cateva zile inainte de plecare, prin a reflecta si scrie "asupra potentialului meu creativ" care s-a transformat apoi in "cu limite clare si fundamentalul drept la libera exprimare"

chiar daca in germania, si au fost foarte mult alte challenge-uri, am reusit totusi se pare sa imi recapat fata de vina, fata de stres, fata de anxietate, libertatea, la un alt nivel, mult mai fain, de a gandi, a reflecta, a contempla, a scrie, a crea, a conversa, a discuta, a dialoga, a fi relaxat 

clarificandu-mi limitele foarte certe, 

cea a normalitatii fata de clasicul risc psihopatologic, (pe care Dali il sfida, si chiar se cam juca cu focul) cu regula de intelectual care se respecta :)) de a verifica, a discuta, a valida, ideile cu adevarat originale

si cele evidente ale indecentei, imoralitatii, ilegalitatii in raport cu libera exprimare

iar la decenta (sau in anumute cazuri cu adevarat grave chiar normalitate, imoralitate, ilegalitate) intra desigur si capcane precum megalomania, condescendenta, impostura, aroganta, ingamfarea, orgoliile deci pana la urma falsitatea, egocentrismul, mandria. insa cu justa masura, fiindca fenomenala prostie umana poate lua aceste probleme valide si a le folosi pervertitor, pentru ingradirea liberei exprimari, sau chiar a libertatii de gandire, de dezvoltare personala, spirituala. si mai ales a minimei demnitati umane

15 octombrie

acum, ca am incercat tot ce se putea pentru a continua sa creez, insa nu fara o minima, fezabila, demnitate umana si integritate lispita de minciuna, dupa 8 ani de incercari

pot spune ca pentru mine a crea a fost dintre singurele modalitati de a-mi pastra, mult prea rar, o demnitate umana insa pe care nu o pot numi minima, decat atat de rar incat a cotinua in acest fel, nu poate rezulta in altceva decat in compromitereea unei minime integritati, asta in cel mai optimist caz, pentru a dobandi o minima libertate de suferinta inumana, cruda, degradanta, pe care desigur nu este uman, fezabil, sa o tolerezi pe o perioada asa lunga de timp, mai ales cand nu este nici macar a tolera, ci a fi blocat in intolerabil, de catre o rigida minima integritate

iar de aici as vrea sa accentuez importanta fundamentala a dreptului la libera exprimare, la a gandi, a crea. insa cu macar o minima integritate, cu macar o minima demnitate umana, lipsita de minciuna.